Pagina lu' Nicu

luni

Nicu — Mon, 20 Jun 2011 18:51:13 +0000

spre marti
vine miercuri

intr-o joi
suntem noi

poate’i vineri
suntem tineri

ca e sambata ca maine
ori duminica sa fie?

timpul trece
timpul trece

luni… de rusalii

Nicu — Mon, 13 Jun 2011 20:25:16 +0000

o doamna
plimba doi caini
si o cioara

un batran
tragea in lesa
doua baloane

apa de ploaie
ravasea ganduri
si tricouri ude

luni… spre seara

Nicu — Mon, 06 Jun 2011 17:48:14 +0000

urasc orasul

vorbele stau inchise

intre castile mp3-player-elor

oameni grabiti

mereu aceiasi

ia acelasi autobuz

imi vine sa ii intreb ce mai fac

sa le vad fetele surprinse

si sa tac…

Victor Hugo despre Paris

Nicu — Thu, 12 May 2011 20:25:43 +0000

Toujours Paris s’écrie et gronde.

Nul ne sait, question profonde !

Ce que perdrait le bruit du monde

Le jour où Paris se tairait !

Victor Hugo, A l’arc de triomphe (extrait)

si apoi traducerea mea

Parisul vuiește zi și noapte.

Nimeni nu știe, întrebarea-i grea !

Ce-ar pierde ale lumii șoapte

Dacă pentru o clipă Parisul ar tăcea!

Oda bucuriei

Nicu — Tue, 25 Jan 2011 16:15:49 +0000

Revin cu o noua inregistrare. De asta data este vorba de “Oda bucuriei” interpretata la muzicuta in trenul transilien N undeva intre Versailles si Paris. Va doresc auditie placuta.

Ode à la joie dans le RER by nicu.

incepu si 2011

Nicu — Thu, 06 Jan 2011 16:14:10 +0000

si am impresia ca nu stiu sa fac nimic…

si intrai aici si scrisei asta…

Acordeon cu aroma de metro

Nicu — Fri, 17 Dec 2010 09:21:57 +0000

Acum cateva zile, cred ca pe linia 6 a metroului parizian, am inregistrat urmatoarele sunete.

Ce parere aveti?
Foarte “parizian” nu?

e

Nicu — Tue, 12 Oct 2010 06:50:28 +0000

toamna

cu ganduri

si chistoace de tigari

dimineata

singur la marginea

mea cu intrebari

Ce que le jour doit à la nuit

Nicu — Tue, 07 Sep 2010 13:54:47 +0000

Pleoapele devin porti ascunse: inchise, ele povestesc; deschise, ele dau spre noi. Suntem ostaticii amintirilor noastre. Ochii nostri nu ne mai apartin…

Jasmina Khadra, Ce que le jour doit à la nuit

On est fait pour travailler

Nicu — Sat, 28 Aug 2010 16:00:50 +0000

Azi in tren spre Paris.
Intr-o statie urca un barbat la vreo 45 de ani si zice : “Bonjour tout le monde!”. Nimeni nu-i raspunde. Apoi incepe tipul sa povesteasca… O adevarata istorie : ca el nu ne agreseaza, ca doar are nevoie de un ban sa isi cumpere ceva de mancare…

Pe neasteptate, un domn mai invarsta, imbracat ceva mai rau decat primul, incepe sa strige : ca pentru bani trebuie sa muncesti… ca el a lucrat o viata intreaga pe un salariu de mizerie si ca in final “On est fait pour travailler quoi…”